Anul zidirii acestui sfant locas, nu este cunoscut cu precizie. S-au facut diferite ipoteze, luandu-ne dupa stilul caracteristic epocii lui Stefan Cel Mare,ca ar fi fost zidita de acest domnitor. O pisanie,un indreptar pomelnicesc,o inscriptie pe o piatra, pe un colt de zid, nu exista, dar doua morminte interioare, aproape indescifrabile, arata inceputul sec. al XVII-lea, deci in timpul domnitorului Vasile Lupu si imediat dupa el fixat anul 1600, in vremea logofatului Patru Racovita si intrucat i s-a zis Bodestii – Precistei, se face legatura intre Biserica Precista Mare din Roman si aceasta biserica din Bodesti.
Ctitorul Bisericii din Bodestii de Jos, se spune ca ar fi fost Stefan Cel Mare, iar localnicii nici nu vor sa stie de alt ctitor.
Pictura bisericii , asa cum se prezinta pare a fi de 200 de ani, dar analizand faptul ca pictura este facuta in ulei,-anul 1860, este o evidenta dovada ca biserica fiind reparata in acest an si pictura s-a facut ulterior. Scene mai importante in stilul bizantin, gasim pe peretele de la miaza-zi, in nartex, scena cu femeile mironosite pe bolta centrala Sfanta Treime, cu evanghelistii pictati nu pe pandantivi, ci mai sus pe bolta, la nord icoana Maicii Domnului, Sf. Nicolaie, Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe.

Catapeteasma este lucrata din lemn, artistic, si bine proportionata. In primele zone cu adaugirile facute dedesupt, icoanele imparatesti apar foarte impunatoare, cu straja celor doi ingeri de pe pandantingi, icoanele sunt inchise in rame ,scluptate ornamental. Un alt obiect de arta, specific influientei bizantina, ar fi strana Maicii Domnului, din fier, asezata langa transept. Are o inaltime de 3 m si o latime de 1,50 m. Felul cum este lucrata aceasta strana , uimeste vizitatorii , caci nu are asemanare cu alte lucrari. Ca obiecte de valoare artistica si istorica , putem sa asezam iconostasmul, icoana din fata stranei Maicii Domnului, imbracata in argint, icoana Bunei Vestiri, cu inscriptia- Ioan si Varvara 1900’’si icoanele din tabla ,in numar de 20, zugravite pe ambele parti . Nu putem sa nu amintim, ca in chiliile bisericii SF. Voievozi, calugarii erau si dascalii norodului. Doua morminte indescifrabile ,stau marturie, ca aici au muncit calugarii. La cimitirul din curtea bisericii, se gasesc doua pietre de mormant, foarte vechi, la una din ele poate fi citit anul 1640’’Marele logofat Petre Racovita si sotia sa Ileana’’. Dintr-un pomelnic foarte vechi citam :’’ Stefan Voievod, Duca Voievod, Racovita Voievod, d-na Ana Lupu etc. Se presupune ca la constructia acestei biserici , au contribuit si unii mari boieri , printre care si marele logofat Racovita.

Biserica este declarata monument de arhitectura.